Postări

Nostalgii în roșu și verde

Imagine
Ieri căutam altceva pe hard-disk-ul extern și am dat peste fotografia asta. Nu știu dacă v-am mai arătat-o, e veche, din iunie 2013. Plus că e încadrată în fugă, la fel și declanșarea, mi-era cumva jenă cu aparatul îndreptat direct către tanti. A fost ceva spontan, nu-mi venea nici să ratez scena. Din cauza asta nici nu este clară fotografia. Dar... doar mie mi se pare că spune o întreagă poveste? Nu neapărat fericită?

Noi și puii animalelor - ora de desen

Imagine
Maia mea găsește desenul foarte atrăgător, cel propriu sau "operele" mai mult sau mai puțin reușite ale celor din jur. Dialog pe marginea foii de hîrtie de mai sus: (face un unghi portocaliu) - Ata ce e? - Hmmm... o ciocănitoare! (zîmbește satisfăcută) - Da! (trasează o linie portocalie) - Ataaa... vaca! - Aha... muuu! (mai trasează o linie lîngă cealaltă) - Ata ce e? (încîntată că deja știu răspunsul) - Asta este o vacă! - Nuu... ata Jeni! (una din îngrijitoarele de la creșă) ... vom reveni pe ecrane!

Elefantul nuntaș

Imagine
La ce ajută să îți expui în spațiul public pasiunile? Află lumea din jurul tău despre ele și se gîndește să îți facă o bucurie. Așa mi s-a întîmplat mie cu pasiunea mea pentru colecționarea de mici elefanți de la noi sau de prin lumea largă, pe unde am ajuns eu, familia sau prietenii mei. Săptămîna asta îl admiram pe micuțul de mai sus, aflat pe biroul unui coleg. N-a trebuit mai mult ca să mi-l ofere, "să îl pun la colecție!" Vă dați seama ce bucuroasă am fost, fiecare nou venit este la fel de important! I-am spus "nuntaș" pentru că a fost primit de colegul meu la o nuntă, era suportul pentru numele fiecărui invitat (el și alții la fel), deja îmi sînt simpatici mirii respectivi, chiar dacă nu îi cunosc. Pozele astea sînt și o lecție pentru mine, cred că nu mai văd chiar bine, sau îmi tremură tare mîinile (CNP-ul își spune cuvîntul), nu îl mai pot ține nemișcat pe Pixie pentru a avea niște fotografii clare... mi-au trebuit o sumedenie de duble, e drept că nici lum…

Ce-am mai citit

Imagine
Nu am să vă povestesc despre lecturile mele din ultima vreme în mod cronologic. Oricum, de cînd m-am gîndit să scriu despre asta au trecut ceva zile, probabil vreo două săptămîni. Știu că salvasem deja pozele coperților și s-a întîmplat în aceeași seară sau la o dată apropiată să simt pentru prima oară în acest sezon, mirosul iernii. Au fost zilele acelea friguroase, deschisesem ușa bucătăriei să văd ceva iar afară mirosea a iarnă. Mi-ar fi greu să definesc cum anume e mirosul ăsta dar pentru mine era clar, așa cum multe dintre amintirile mele au miros, așa era și atunci. Mirosul se potrivește cumva cu prima dintre cărți, de fapt, primele cinci, pentru că atîtea volume au fost publicate la noi și am citit din seria Exploratorii. Primele patru le-au primit cadou copiii mei de la M. Nu știu cum se face, eu le-am citit prima iar de curînd am cumpărat și cel de-al cincilea, Drumul de gheață și foc. Cărțile spun povestea a trei pui de urs, unul brun, unul alb și unul negru, ajunși împreun…

Să gătim mai sănătos

Imagine
Nu e nimic deosebit la prăjitura cu prune pe care v-o arăt astăzi. Doar pentru mine este o premieră: faptul că o fac în vas jena la cuptor în loc de clasicele tigăi de tartă din teflon. De unde ideea asta? Zilele trecute vorbeam cu M. despre diverse. Plecînd de la faptul că i-am cerut un sfat cu ce să îmi vopsesc gresia din bucătărie și vorbindu-i despre variantele la care mă gîndisem deja: vopseaua pentru beton și cea pentru marcaje stradale. Cînd a auzit de cea pentru marcajele stradale s-a inflamat instant, că să nu fac greșeala asta, că e plină de tot soiul de chimicale, unele mai "prietenoase" decît altele, substanțe toxice cu eliberare îndelungată, etc. Adevărul este că mă gîndisem deja la asta, uitîndu-mă pe net și la detaliile tehnice ale vopselei. De la chimicalele și metalele din vopseluri a ajuns la cele din vasele în care gătim și la care ar fi cele mai sănătoase alegeri: ceramică, inox, jena sau unele speciale din aliaj de cupru cu argint. Deci nu cele de la că…

Dar din dar

Imagine
Vă spuneam acum două săptămîni că am participat împreună cu Radu la concursul organizat de Primăria Sibiu în Săptămîna Mobilității. Ei bine, nu v-am spus că am și cîștigat una dintre cele patru biciclete oferite de Decathlon pentru concursul Primăriei. Yupiii yei! Ce m-a bucurat mai tare decît faptul că am cîștigat este că am putut să aleg să îi ofer o bicicletă nouă lui Radu. Chiar avea nevoie, bicicleta lui avea frîna ruptă pe față plus că îi rămăsese mică. Cei de la Primărie au fost foarte deschiși, am ales un cadru pe măsura lui și i-am făcut o surpriză.  Astăzi a fost premierea, i-am spus că mi-aș dori să fie și el acolo, fără să îi spun de ce. Am rugat-o și pe diriginta lui să îi dea voie să lipsească puțin de la ore, știa de ce dar nu i-a stricat surpriza. Inutil să vă spun cît a fost de bucuros, am primit și o strîngere în brațe spontană, vă spun eu că e lucru rar din partea lui! Nu era singurul în această situație, cealaltă doamnă care cîștigase o bicicletă i-a oferit-o fiul…

Ziua fără mașini

Imagine
Atunci cînd am aflat despre concursul organizat de Primăria Sibiu ca parte a evenimentelor din Ziua fără mașini, am zis că, singură sau măcar cu unul dintre copii tot va trebui să particip. Nu de alta dar implica biciclit și poze, amîndouă lucrurile extrem de tentante. Am avut ceva emoții că nu vom reuși, pe de o parte din cauza ploii, pe de altă parte pentru că a mea dragă Cora (bicicleta) e oarecum pe jantă la roata din spate.  Pînă la urmă am ales să mergem pe traseu cu biciclete închiriate (gratuit astăzi) de la iVelo. Prima dată cînd închiriem, am rămas plăcut surprinsă de procedură, de tînărul care ne-a servit și pînă la urmă și de biciclete, te poți descurca cu ele ca turist pentru mici plimbări în oraș. Am fost super operativi, din cauza vremii și a faptului că Radu este din nou voluntar la un eveniment (crosul nocturn de mîine din Muzeul Satului) și trebuia să meargă la un instructaj în seara asta, ne-am încadrat într-o jumătate de oră. Ar fi trebuit să ne fotografiem în cel…